Covoare traditionale oltenesti
Carpete
traditionale oltenesti
Carpete, paretare si traistute
prosoape si stergare

razboiul
traditional oltenesc

Mestesugul tesutului la razboi este un obicei vechi, transmis din generatie in generatie de la mama la fiica. Pentru tesutul covoarelor folosim un razboi vertical confectionat din lemn , uneltele necesare( batatorul sau furculita, foarfeca si centimetrul) si materialul cu care lucram(lana si bumbacul)
Razboiul de tesut este realizat din doi stalpi laterali, doua piedestale ,patru stinghii, doua suluri groase(unul pe care se urzeste si unul pe care se executa itul) si doua pene (care ajuta la consolidarea razboiului in timpul lucrului) .In timpul lucrului folosim ca unelte batatorul, foarfeca si centimetrul.

Mestesugul traditional

Tehnica de lucru folosita este alesatura printre fire , tehnica de ornamentare realizata prin introducerea ghemului de lana colorat printre firele urzelii de bumbac direct cu mana.
Materiile prime folosite sunt lana (din care este alcatuit covorul)si bumbacul(care reprezinta structura de rezistenta a viitorului covor) Lucrarile principale pe care le efectuam la realizarea unui covor sunt:
- urzitul( asezarea firelor de bumbac pe razboi)
- executarea itelor
- tesatura propriu-zisa, realizata prin introducerea manuala a firului de lana printre firele de urzeala, rezultand covoare de un desen si colorit minunat. .

Motive grafice
traditionale

In arta olteaneasca apar urmatoarele tipuri de motive:
- motive florale
- motive geometrice
- motive avimorfe
- pomul vietii- simbol al vietii in continua evolutie, el reprezinta perpetuarea si regenerarea
- covorul in tablii.

Despre noi

Traditie a locului ( zona Campia Boianului), tesutul, mestesug multimilenar, a fost dictat de necesitati vitale. Covorul oltenesc este unul dintre cele mai valoroase tipuri de scoarta romaneasca. In cadrul covoarelor oltenesti executate de noi se pot regasi simboluri si motive care provin din inventarul artei taranesti: geometrice,florale, zoomorfe si antropomorfe. Materiile prime folosite sunt lana si bumbacul, fibre naturale de cea mai inalta calitate. Pentru a ajunge sa lucram cu ea lana trece prin mai multe etape: - spalarea care este esentiala pentru obtinerea unui produs de calitate; - scarmanatul si separarea prin care firele de lana se scarmana si se separa pentru a indeparta toate resturile de materii vegetale.Firele lungi rezultate din procesul de separare ( daracitul) vor fi folosite la tesutul covoarelor. Apoi lana este vopsita folosind pigmenti vegetali si minerali.Bogatia culorilor si a nuantelor folosite in compozitiile cromatice permit interpretari foarte variate . Dupa ce materiile prime au fost obtinute se trece la realizarea covorului. Tehnica de lucru folosita este cea a alesului printre fire care se realizeaza prin introducerea firului de lana colorat printre firele de urzeala. Urzitul este prima etapa in realizarea unui covor. Ea consta in asezarea firelor de bumbac pe razboi , reprezentand structura de rezistenta a viitorului covor. Dupa ce am terminat urzitul se poate trece la realizarea viitorului covor. Frumusetea unui covor tine de desen , colorit si corectitudinea lucrului Pe langa faptul ca si astazi covoarele oltenesti sunt din ce in ce mai mult folosite si pretuite , acest tezaur mostenit de la inaintasii nostrii se cuvine sa fie cunoscut si transmis mai departe.